Toridele zile pe care le petrecem si care in mod normal nu ma afecteaza, se pare ca in sfarsit au avut actiune si asupra mea…seara de duminica spre luni a fost un calvar.
In incercarea de a ma odihni am avut de infruntat doua obstacole, primul este cel amintit mai sus, al doilea este eternul si fascinantul meu dusman /dusmani cainii fara stapan cunoscut in cartile de anatomie drept canis vulgaris. Dupa seara trecuta cred ca pot sari in ajutorul celor de la Animal Planet pentru un documentar, cred ca am inteles modul de viata nocturn a acestor animale. Liniste pana la orele in care si cel mai inrait telespectator de OTV adoarme ca incepand cu orele 1-2 sa inceapa “spectacolul”. Cum? Simplu. “Trupa” de caini ai tatei Veta vine peste teritoriul trupei de caini ai vecinei mele pensionate si cu copii casatoriti in alte zari. Ai mei, ca déjà ii consideri colocatari, nu se lasa rapusi si demareaza un concurs de latrat si alergat care te face sa arunci cu ce iti vine la indemana..mie imi venea telecomanda, dar nu puteam sa arunc mandrete de echipament care ma ajuta sa dau oierul din Ghencea afara din casuta mea…sa inchid fereastra, cum oare sa pot face asa ceva..insemna ca ma sufoc si eu si personajele de la teleshopping – ca de la o ora incolo in noapte numai astea vezi la TV..zic asta e…poate se linistesc…. intr’adevar asa se intampla pret de cateva secunde, fiindca cel mai experimentat dintre caini, gaseste in haba de gunoi de langa bloc, comoara serii…dar ce sa vezi chiar daca e cel mai batran nu e lasat in pace si uite asa reincepe latratul care ma scoate din minti si ma trimite in lumea celor de la Voila…Ma uit la ceas 3.30..mai am timp sa ma odihnesc…dar nu, un tanar vecin aflat in vacanta se intoarce de la discoteca, terasa sau de unde numai el stie… parcheaza masina… si preietenii cei mai buni ai omului sunt iar deranjati si ca sa se razbune ne deranjeaza si ei pe noi si uite asa orele pana dimineata se scurg in ritm de Who let the dogs out….
Dimineata undeva dupa patru somnul castiga razboiul cu animalele “fara casa”..Suna alarma telefonului si ma ridic din pat, azi e luni si o iau de la capat, arunc o privire pe geam si ce vad?..prietenii nostri dorm profund..obositi dupa o noapte alba…
Tin sa multumesc celor care au grija sa hraneasca aceste “suflete triste” din spatele blocului meu si celor care tolereaza aceste lucruri….
